ce spun cursantii, Improvizatie

Ce-mi place mult la Scoala de Improvizatie

Stiti ca uneori mai primim feedback de la cei care vin si fac cursuri de improvizatie cu noi. Pentru ca multora le place tare aici, cursul le depaseste asteptarile si vad ca infrunta diferite blocaje sau se distreaza la improvizatie, iata ce pareri au despre ceea ce le predam noi la cursuri. Deci cursul de impro:

E distractiv si ma scoate din zona de confort (Camelia)

Ma ajuta sa fiu mai prezenta si mai spontana (Anca)

Imi imbunatateste abilitatile de comunicare si relationare cu ceilalti, ma invata sa lucrez mai bine in echipa, ma scoate din monotonia vietii zilnice si ma ajuta sa traiesc in prezent (Robert)

Ma ajuta sa gandesc altfel, sa fiu mai creativ (Andrei)

Mi-a imbunatait aptitudinile de relationare (Iulia)

Lucrez pentru spontaneitate, pentru a face si a actiona in moment, fara sa mai stau sa ma gandesc prea mult (Alexandra)

Ma destreseaza la maxim. Sunt atat de obosit dupa aproape  o saptamana de munca si dupa ce vin aici, ma umplu cu energie. Plus ca improvizatia si jocurile sunt foarte interesante (Stefan)

Antreneaza discutii, stimuleaza creativitatea, reduce timiditatea (Maria)

Ma scoate din gandirea tehnica, rigida, de zi cu zi si cunosc oameni deschisi cu care creez imagini dinamice in fiecare saptamana (Marian)

Ma ajuta sa fiu mai relaxat in conditii de stres (Octavian)

Este foarte folositor, mai ales ca sunt mai deschis si spontan pe masura ce trece timpul (Bogdan)

Am cunoscut oameni noi si am invatat ca am calitati de care nu eram constient (Silviu)

Ofera o modalitate amuzanta de a dezvolta spontaneitatea (Madalina)

Ne ajuta sa relationam mai rapid (Irina)

cizz2

Ma relaxeaza, ma face sa fiu mai atenta (Ana-Maria)

Trece prin parti ale creierului care sunt mai putin folosite dar pe care eu le pretuiesc (Alex)

Creste atentia la detalii, sporeste prezenta intr-o situatie actuala (Daniel)

 

Nu-i credeti? Haideti si voi la impro si veti vedea ca n-au glumit si ca nu ne-au laudat doar ca sa ne maguleasca. Urmatorul curs de impro va incepe pe 19 iulie.ei

 

ce spun cursantii, Improvizatie

De ce vin la impro?

Cand va anuntam ca incepem cursuri noi de improvizatie, prezentam si avantajele cursului. Dar haideti sa vedem si de ce vin la impro cursantii nostri. I-am intrebat si uite ce ne-au raspuns cativa dintre ei:

„Eu vin la impro pentru fun” ne-a zis Alex, membru al trupei noastre, ImproFUN. La noi vii deci si ca sa te amuzi si sa te relaxezi dupa job, dar si daca iti doresti sa faci parte dintr-o trupa de improvizatori, ImproFUN, dupa ce profii nostri te-au invatat improvizatie suficient de bine cat sa poti urca pe scena.

„Am venit la improvizatie ca sa-mi depasesc fricile de vorbit in public si frica exagerata de penibil.” ne-a spus Anca. Daca nu stiati, aflati acum ca multi dintre cei care vin la cursurile de improvizatie au exact aceleasi motive. Reusesc sa-si depaseasca teama de vorbit in public tocmai pentru ca ii ajutam sa se expuna, la curs si in spectacole.

aniv. u1

„Vin la voi pentru ca vreau sa ma relaxez dupa job si pentru ca aveti aer conditionat” a raspuns  Cristi. Vara, in zilele caniculare, cand pleci de la job cu gandul ca alti colegi sunt in concediu si ca iei in plin caldura, e intr-adevar placut sa ajungi la relaxare si la aer conditionat 🙂

„Eu vin la impro pentru ca am vrut neaparat sa apar in spectacole, sa fiu si eu pe scena” a zis Dan. Intr-adevar, daca vii la noi la cursul de impro, nu doar ca vei invata cu improvizatori foarte buni, dar vei si aparea pe scena, alaturi de colegii de grupa, in spectacole de improvizatie la Clubul Taranului.

Tu de ce vrei sa vii la impro?

 

 

 

afla ce e improvizatia, ce spun cursantii, Cursuri, Improvizatie

Cum e sa vii la impro:

Pe 7 septembrie incepem noul curs de Introducere in Improvizatie! Daca inca n-ai venit la noi la cursurile de impro, iata ce spun cursantii nostri despre noi si despre cursurile pe care le organizam:

-Este relaxant, amuzant si ajuta la imbunatatirea relatiilor interumane (Georgiana)

-Ma destinde si ma invata sa fiu in momentul prezent (Stefan)

-Simt ca devin increzatoare, sunt mai atenta la cei din jur, reusesc sa ma exprim mai bine (Sofia)

-Stimuleaza creativitatea, este distractiv si iti aduce aminte cum sa te joci (Mirela)

-Ma scoate din zona de confort si imi testeaza creativitatea (Catalin)

-Ma dezinhiba si imi cultiva spontaneitatea (Iulia)

-M-a ajutat sa-mi depasesc frica de a vorbi in public si imi imbunatateste skill-urile de comunicare (Oana)

-Te ajuta sa te cunosti mai bine, sa iti depasesti anumite temeri si bariere impuse de maturitate (Sorina)

-Invat ceva nou despre mine si despre cei din jur (George)

-Ma distrage de la stresul zilnic si imi tine mintea ocupata (Flavius)

-Ma desprinde de viata cotidiana si ma ajuta sa capat mai multa incredere in mine si sa fiu spontana in situatii neprevazute (Amira)

-Imi deschide foarte mult mintea si devin mai degajat (Iulian)

-M-a ajutat sa-mi constientizez prejudecatile (Florina)

-Ma invata sa-mi folosesc mintea altfel, sa ies din rutina (Andrei)

curssss

Te-au convins sa vii la improvizatie? Te asteptam!

Inscrierile se pot face la telefon 0727.866.673 sau ne poti scrie pe tff@teatrulfarafrontiere.ro

afla ce e improvizatia, ce spun cursantii

Bloggerii si Scoala de Improvizatie :)

Pe 19 februarie am sustinut un curs de improvizatie cu….bloggeri. Participasera la un concurs care avea ca premiu o sedinta de impro si castigatorii au fost aici, improvizand cu noi timp de doua ore.

Ca sa nu lungim vorba, iata cum li s-a parut si cu ce senzatie au plecat de aici. Iata parerea Irinei. Articolul integral,  aici

koop

„Cum a fost la seminarul de improvizatie

Am mai scris despre şcoala de improvizaţie, şi între timp am câştigat un loc la un seminar. Cum îmi stă în obicei să renunţ în ultima clipă, am fost puţin tentată să sun să spun că nu ajung. Nu ştiu cum se face, cred că e ceva în zona bad karma, ieri aveam pe nas o super bubă. Cum nu sunt extrem de încântată de look-ul meu într-o zi obişnuită, mă şi vedeam la seminarul de improvizaţie încercând să ies în poze numai cu latura fără bubă. Oricum nu ai cum să te pregăteşti, pentru că nu prea ştii ce te aşteaptă. Pentru mine a fost o experienţă din zona epiphany. Mi-am dat seama de ce pic toate interviurile pentru job. Sunt pur şi simplu blocată când vine vorba de joc, flexibilitatea nu e a doua mea natură, nici nu cred că a auzit de mine.

Primul exerciţiu: să facem cunoştinţă! Spuneţi numele şi un atribut care vă caracterizează care să înceapă cu aceeaşi literă ca şi numele. Buuuun! Uşor! Mihaela, instructorul nostru, zice minunată. Apoi ceilalţi, fiecare cu ce i-a venit în minte. Vine şi rândul meu, eu zic numele, aleg ceva în engleză şi e ca şi cum aş fi zis “Maro”. Am auzit cerinţa, dar nu am ascultat! Continuăm în aceeşi manieră, mă mai destind şi eu, dar mintea continuă să domine joaca. În fine, exerciţiile au fost interactive, unele presupuneau un fel de lucru în echipă, ceva care să ilustreze că suntem toţi în acelaşi joc. Eu mă tot laud că sunt independentă, autonomă, dar să constat că vreau să fiu originală cu orice preţ, e prea de tot. Eu alesesem atributul pentru mine “wise-ass”, care începe clar cu I. Şi da, fac pe deşteapta majoritatea timpului, nu prea ascult ce zic ceilalţi că am impresia că intuiesc ce vor să zică. Şi mă simt bine scriind pe blog de social media, când eu am social skills din părţi.

În drumul spre casă, în troleu, simţeam că mă doare tot corpul de la încercările la care fusese supus. Asta nu înseamnă că seminarul te solicită fizic. E  doar faptul că am fost scoasă forţat de pe pilot automat. Eu funcţionez bine-mersi aşa, fără să fiu prezentă în propria viaţă. Aveam nevoie să fiu trezită din latenţă şi seminarul a făcut asta. Că nu a reuşit să-mi scoată băţul din…mă rog, cred că mai am nevoie de câteva şedinţe.

Îl recomand cu căldură oricui simte că suntem prea implicaţi în matrice/corporaţie sau orice ne împiedică să ajungem la ceea ce visam când eram copii. La impro-fun e vorba de joacă, destindere şi am auzit că unii şi-au descoperit vocaţia aici.”

Daca doriti sa stiti ce a scris depre noi Cristian China Birta:

„Doamne, cât ne-am mai putut distra… Nici nu îmi aduc aminte de când nu am râs atât de mult, cu gașca și făcând cu totul altceva decât eram noi obișnuiți (adică bere :D). Dar lăsați râsul, căci pe lângă asta chiar am plecat cu niște teme de casă, cum ar veni, numai bune de luat la cugetat, ca să zic așa. Mai ales pentru că Mihaela Sîrbu, profesoara noastră (o știți din rolurile excelente făcute în ”Tatăl Fantomă” și ”Toată lumea din familia noastră”, spre exemplu) a fost de mare angajament și nu ne-a dat chiar nota 5 sau ceva 😀

Mi-a plăcut foarte tare, par egzamplă, noțiunea de ”da, și…”, care este de bază în improvizație. Adică, în esență, înseamnă că tu preiei ce zice colegul tău, spui ”da”, repeți ce a zis și apoi zici ”și” și îți spui ideea ta. Așa, la cum vă explic eu acum, nu pare mare șmecherie, dar atunci când faci practic o sesiune de improvizație îți dai seama că regula asta este de aur și că asigură fluxul necesar și logic al discuției. Spre deosebire de alte moduri în care am încercat noi să improvizăm și care au dus în niște direcții gen meteoriți căzând peste niște homosexuali turci, adică niște aberații maxime :))

Este foarte, foarte fain un curs de improvizație. Vi-l recomand cu maximă căldură! Mergeți doar să îl testați, ca să vedeți cum este. Vă garantez că o să mai vreți. Pentru că mi se pare o variantă excelentă pentru un hobby activ, ca să îi zic așa. Adică poți să îl faci mereu și mereu și nu o să te plictisești niciodată de așa ceva. Este o combinație de joacă și lucruri serioase, care îți pune mintea la încercare și îți ”irită” spontaneitatea într-un mod brici. Ca să nu mai zic – între noi fie vorba… – că afli niște lucruri despre tine în timpul exercițiilor alea de spontaneitate, căci atunci când rostești primul lucru care îți vine în minte, se pot trage niște învățăminte despre ce ai tu sub freză, cum ar veni… :))

Eu v-aș spune mai multe, dar mi-e că stric vraja 🙂 Vă spun, totuși, că puteți citi câte ceva la colegii mei de improvizație și de distracție Loredana, Daniela, Vlad, Bogdan (lista în curs de actualizare).

Dar, înainte de vă lăsa cu niște poze la de fața locului, realizate de Dragoș Asaftei, vă mai spun doar atât: un astfel de curs de improvizație este o excelentă variantă pentru team bulding. Să nu îmi ziceți că nu v-am spus :D”

Articolul integral aici

 

afla ce e improvizatia, ce spun cursantii, Improvizatie

Cate ceva despre grammelot sau gibberish

Despre grammelot:

Grammelot (eng. gibberish) reprezintă, în improvizaţie, acele scene sau jocuri în care cel puţin un improvizator vorbeşte fie într-o limbă inventată pe loc, fie într-o limbă străină pe care nu o cunoaşte.

Avantajul grammelot-ului este că ne obligă să renunţăm la ideea de a “ne gândi la ceva amuzant ce am putea spune”. Într-o scenă de grammelot, accentul este pus pe felul în care livrezi un mesaj mai degrabă decât conţinutul său. Cu alte cuvinte, “It’s not what you say, but how you say it”. În plus, suntem forţaţi să ne folosim de mijloace nonverbale pentru a ne exprima: pantomima devine foarte importantă, la fel ca şi tonalitatea sau inflexiunea vocii.

Tips & Tricks pentru a “învăţa” o limbă străină nouă:

–          ascultă un discurs în limba străină respectivă pentru a extrage 4-5 particularităţi (ex. silabe sau sonorităţi întâlnite frecvent, sonoritatea limbii, accentul, etc.);

–          Pentru fiecare discurs sau conversaţie în grammelot, uşurează-ţi munca livrând frazele cu o anumită emoţie. În felul acesta, pe lângă faptul că poţi exprima mai uşor mesajul pe care îl ai în minte, poţi găsi mai uşor “cuvintele” de care ai nevoie;

–          caută video-uri cu oameni vorbind limba respectivă; poţi prelua foarte mult din gesturile lor, particularităţile culturale te ajută să te identifici mai uşor cu o persoană din ţara respectivă şi poţi chiar masca inabilitatea de a reproduce foarte bine limba.

Grammelot-ul ne poate ajuta inclusiv în scenele aşa zis “normale” pentru că ne vom concentra, treptat, pe felul în care rostim o frază şi mai puţin pe conţinutul în sine.

Exerciţiu de antrenament pentru grammelot:

–          toţi improvizatorii stau intr-un cerc;

–          primul va spune celui din dreapta sa cateva cuvinte intr-o limba straina (5-10 secunde), dupa care cel din dreapta va spune ce limba a auzit si va continua mai departe jocul. În momentul în care o limba vorbită de o persoană nu va fi recunoscută, va ieşi din joc. Orice limbă va fi folosită o singură dată.

Articol scris de George Dumitru

afla ce e improvizatia, ce spun cursantii, Improvizatie

Despre acceptare in improvizatie

„Improvisation is the expression of the accumulated yearnings, dreams, and wisdom of the soul.” – Yehudi Menuhin

De ceva vreme merg la cursurile de improvizatie de la Teatrul Fara Frontiere. Veti spune ca e un mod placut de a petrece timpul intr-o zi a saptamanii, dupa ce ai stat ore in sir la birou lipit cu fundul de scaun si cu ochii in laptop, iar singurul efort fizic efectuat este articularea digitatiei pe tastatura, iar din cand in cand dreapta mai paraseste claviatura de litere pentru a se intalni cu mouse-ul in causul palmei pentru un click-click sau scroll frivol. : -)

Da, este foarte placut! Se rade mult la cursurile de improvizatie, se rade bine sau cum ar spune un prieten vorbitor de limba engleza, it’s super fun! Si mai este ceva care se adauga la toata aceasta atmosfera reconfortanta: inveti cum functioneaza relatiile cu partenerul sau partenerii de scena si poti transfera experienta in relatiile din viata de zi cu zi fie personale, de munca sau de la scoala. Improvizatia este ca o calatorie interesanta spre tine insuti descoperind in tine noi destinatii, unele despre care nici nu stiai ca exista.

Teatrul de improvizatie este o arta colaborativa fara un scenariu prestabilit. Scenele se intampla pe loc in fata publicului, ceea ce inseamna ca fiecare participant la scena se aduce pe sine, se expune si se manifesta. In aceeasi masura, teatrul de improvizatie este un… mestesug, ceea ce inseamna ca se invata prin practica continua, repetitie, prin incercare si eroare. Cu cat practici mai mult, cu atat devii mai bun in improvizatie.

Tocmai pentru ca nu exista un scenariu, iar lucrurile se intampla spontan, exista cateva principii de baza care sa faca o scena de improvizatie buna. Acestea sunt: oferta (faci o propunere care sa inceapa o scena), prezenta (esti cu mintea in acelasi loc cu corpul), acceptarea (spui da la oferta primita si adaugi ceva in plus), neanticiparea (lasa lucrurile sa se intample, vei sti ce ai de facut sau nu apoi), ascultarea (merge mana in mana cu atentia si prezenta), asumarea, luarea de decizie (actionezi si duci scena mai departe sau faci o rasturnare de situatie fara sa astepti sa faca altul ce se cuvine sa faci tu).

Fiecare dintre aceste componente are importanta sa intr-o sesiune de improvizatie super amuzanta, insa cheia care deschide o lumea de posibilitati in improvizatie este acceptarea. Asa ca o sa va spun un pic despre ce este vorba.

Acceaptarea inseamna sa spui “da…. si….”/ “yes… and…”, sa continui oferta pe care a facut-o colegul de scena si sa mai tu adaugi ceva. Oferta poate fi de la o situatie la alta o stare, o actiune, o ipostaza fizica sau emotionala. Scenele amuzante si povestile captivante se nasc din acceptarea sugestiei primite.

Ganditi-va la urmatoarea situatie intre doi improvizatori:

A: Buna ziua, numele meu este Cristina si voi fi insotitoarea de bord a zborului cu numarul BM 2341.

B: Acesta nu este un avion, ci este un cinematograf, iar tu nu esti insotitoare de bord, esti casiera de la ghiseul de bilete.

Este cam frustrant sa propui ceva, iar celalat sa iti nege oferta. Asta atrage dupa sine necooperarea ceea ce nu ajuta in niciun fel. Mai mult, publicul nu se amuza.

   “The first rule of improvisation is AGREE. Always agree and SAY YES. When you’re improvising, this means you are required to agree with whatever your partner has created. So if we’re improvising and I say, “Freeze, I have a gun,” and you say, “That’s not a gun. It’s your finger. You’re pointing your finger at me,” our improvised scene has ground to a halt. But if I say, “Freeze, I have a gun!” and you say, “The gun I gave you for Christmas! You bastard!” then we have started a scene because we have AGREED that my finger is in fact a Christmas gun.” Tina FeyBossy Pants

Acceptarea sau sa spui “da” este energia care alimenteaza improvizatia. Pentru a construi o scena, trebuie sa accepti sugestia partenerului, sa continui dezvoltand scena prin contributia ta si astfel sa permiti ca scena sa evolueze. Negand premisele celorlalti de pe scena, ceea ce poarta numele de blocare, nu doar ca iti arati lipsa de respect fata de colegul de improvizatie, ci si sufoci, suprimi evolutia povestii din scena respectiva si astfel scena nici mai mult, nici mai putin… moare. Aceasta regula se aplica la fel de mult si in viata reala. Acceptarea si construirea a ceva, indiferent ca este o noua relatie de prietenie, un proiect, un plan in viata sau in cariera, permite ca lucrurile sa evolueze mult mai repede si intr-o maniera placuta, pozitiva. Se naste o poveste… a proiectului de viata, de scoala, de munca, de iubire :- )

A accepta inseamna sa fii prezent aici si acum, sa fii atent la celalalt, inseamna sa il recunosti (acknowledge) pe celalalt, sa participi si sa creezi ceva cu totul nou pornind de la punerea in comun sau alternativ cu partenerul. A accepta inseamna a nu forta un anume rezultat (outcome), abandonand astfel orice idee preconceputa. Asta e un exercitiu foarte greu… poate cel mai greu! Pentru ca in felul acesta inveti sa iti monitorizezi egoul care vrea sa se afirme sau dimpotriva refuza asta si sa te vezi cum esti plin de clisee, automatisme, reflexe care pun frana EU-lui/sinelui, care poarta samanta creativitatii si a maleabilitatii.

Cred ca improvizatia este un antrenament foarte bun pentru inovatori sau cum am preluat din engleza, innovators. Ei trebuie sa spuna “da… si…”/”yes… and…” intelegand ca pentru a fi productiv procesul de creatie/creativitate in orice domeniu e nevoie de responsabilitate, asumare de riscuri si  acceptare neconditionata pentru toate ideile.

Cristina Colotelo